O mea'ai fa'afefete e aofia ai le kimchi ma le kefir, ae le o le ava malosi. d3sign/Getty Images

• A mai le Stanford School of Medicine o loʻo fautua mai o le tuʻufaʻatasia o meaʻai faʻafefete i totonu o meaʻai e mafai ona fesoasoani e faʻaitiitia ai le mumū.
• E ui lava o le mumu o se vaega masani o le faʻamalologa, o le vevesi faifaipea e oʻo atu ai i le mumū tumau e mafai ona i ai ni aʻafiaga ogaoga o le soifua maloloina.
• Fai mai tagata popoto, o le taumafaina o mea'ai fa'afefete e pei o le kefir po'o le kimchi (ae le o le ava malosi) e mafai ona fa'aleleia ai le tele o microbial diversity, lea e mafai ona fesoasoani e fa'aitiitia le mumū.

E ui lava o le mumū o se vaega taua o le faʻamalolo poʻo le toe faʻaleleia mai maʻi, e fesoʻotaʻi ma le faʻateleina o aʻafiaga o le tele o faʻafitauli faʻalesoifua maloloina, e aofia ai maʻi fatu, sela, ma faʻamaʻi rūmatoid.

E ui o nisi vailaʻau e mafai ona fesoasoani i le togafitia o le mumū tumau, o lo'o su'esu'e e tagata su'esu'e pe 'ai e mafai ona faia se sao i le faʻaitiitia o le mumu i le lautele, e ui lava e leʻi faʻataʻitaʻiina meaʻai o se isi togafitiga i vailaʻau.

A mai le Stanford School of Medicine o loʻo fautua mai o le tuʻufaʻatasia o meaʻai faʻafefete i totonu o meaʻai e mafai ona fesoasoani e faʻaitiitia ai le mumū.

"'O oe o le mea e te 'ai' ua amata ona sili atu ona taua ao faʻamalamalamaina e le au suʻesuʻe microbiome taʻitaʻi pe faʻafefea ona aʻafia lau microbiota gut, lea e aʻafia ai le vaega o totoe o lou tino," o le tala lea a MPH, faatonu o le neurogastro-enterology ma le motility i Lenox Hill Hospital. I Niu Ioka.

"O lenei suʻesuʻega itiiti mai ia Dr. Justin ma Erica Sonnenburg fesoasoani e faʻamalamalamaina pe faʻafefea ona suia e meaʻai faʻafefete ma fiber le microbiome ma fautua mai o meaʻai faʻafefete pei o kimchi e faʻateleina ai microbial diversity, "o lana tala lea.

O ai e a'afia ile fula?

O le fulafula o se tali masani a le tino e puipuia ai le tino.

Pe a fa'apopoleina le tino mai fa'ama'i ma manu'a, e fa'amatu'u atu e le tino e puipuia ai siama ma polotini fa'atasi ai ma le fa'ateleina o le toto e fesoasoani e fa'amalolo le tino.

I se taimi puʻupuʻu, o le mumū e mafai ona fesoasoani e faʻamalolo le tino, ae i le aluga o taimi, afai e faʻaauau pea le tali a le inflammatory, e mafai e le tino puipuia ona taulaʻi i le tino maloloina, lea e iu ai ina faʻaleagaina.

"O le puipuiga puipuia e mafai ona mafua ai le faaleagaina," o le tala lea a , PhD, le Recanati Family Professor of Microbiology i le Skirball Institute i le New York University's Grossman School of Medicine.

“A fa'atupu tele le fa'aleagaina po'o le le fa'afilemuina e le tino puipuia, e mafai ona e maua i fa'ama'i fa'ama'i tumau," o lana tala lea.

O mea na maua e le suʻesuʻega

O le suʻesuʻega faʻapitoa na tuʻuina atu ai le 36 tagata matutua soifua maloloina i se taumafataga 10-vaiaso e aofia ai meaʻai faʻafefe pe maualuga-fibre.

I le vaega o mea'ai fa'afefete, e fa ituaiga o sela puipuia na fa'aalia ai le fa'aitiitia o le fa'agaoioia.

O le maualuga o le 19 inflammatory proteins na fuaina i faʻataʻitaʻiga toto na pa'ū foi. O faʻaiʻuga e faʻaalia ai o se suiga faigofie i meaʻai e mafai ona i ai se aafiaga iloga i le gut microbiome ma le immune system.

E tusa ai ma le suʻesuʻega, o meaʻai faʻafefeteina na faʻaitiitia ai le faʻagaoioia o sela puipuia e aʻafia i le mumū tumau.

"O lenei mea e lagolagoina ai le soʻotaga lauiloa i le va o le microbiome ma le puipuiga o le tino lea na aʻafia i tulaga e pei o le maʻi celiac ma faʻamaʻi o le manava, faʻapea foʻi ma tulaga e le o gastrointestinal e pei o le rheumatoid arthritis ma le kanesa," o le tala lea a Ivanina.

E tusa ai ma le suʻesuʻega, o tagata na 'ai i le yogurt, kefir, faʻafefeteina sisi, kimchi, fualaau faisua brine inu ma lauti kombucha na faʻateleina le tele o microbial diversity. O vaega tetele o nei mea'ai na fa'aalia ai le malosi o a'afiaga.

Ae na faateia le au suʻesuʻe i le mauaina o le vaega maualuga-fibre e leai se faʻaititia tutusa i 19 inflammatory proteins. Sa tumau pea le mautu o le eseesega o latou microbes.

"O se mea e ofo ai latou te leʻi mauaina o le fiber e iai sona aafiaga taua i luga o le microbiome, ae e tatau ona tatou faʻatali mo suʻesuʻega tetele e malamalama ai pe o le mea moni lea," o le tala lea a Ivanina.

Le laina pito i lalo

E taua le maitauina e leai se fofo-uma mo le togafitia o le mumū, ma o le mumu o se vaega masani o le faʻamalologa mo ni taimi pupuu.

O lenei suʻesuʻega fou o loʻo fautua mai ai o le suia o meaʻai ma meaʻai faʻafefete e mafai ona faʻaleleia lelei le puipuiga e ala i le aʻafiaina o le microbiota gut, lea e mafai ona fesoasoani e puipuia ai le mumū e le manaʻomia.

"A o tatou aʻoaʻoina atili e uiga i lenei fesoʻotaʻiga e tolu-auala i le va o meaʻai-microbiota immune system, atonu e mafai ona tatou faʻaogaina lenei malamalama e togafitia ai le lautele o faʻamaʻi pipisi," o le tala lea a Cadwell.